vineri, 4 ianuarie 2013

Intre cele 7 pacate

(pentru muritorii de foame, muritorii de grija altora si muritorii de rand)

“Cum sa nimeresti in rai, daca in ziua de azi, 6 din cele 7 pacate capitale sunt un hobby?”

Suna cunoscut. M-am intins pe o parte si ca sa ma amuz mai serios, am inceput sa numar pe degete cu acuratete.
Mandria. Am bifat-o cu brio. Mandria de a avea ceva, ce doar tu ai, dar se strica cand te astepti mai putin. Mandria de a fi mai bun, mai frumos, mai destept, mai puternic, mai cum vrei tu. Mandria care ajunge sa lase pe altii reci, iar tu, socat, inveti ca pe lume exista subiecte mai interesante decat tine, unic buric al pamantului. In exces, mandria  te lasa singur, asta e adevarul, iar singura mandrie care as vrea sa o mai am dupa un sfert de secol este ca am lasat ceva in urma mea care sa inspire si pe altii.

Zgarcenia. Mana in mana cu avaritia. Falsul sentiment de putere cand calci pe capete, pe onoare, pe valori morale sa faci bani si sa fii respectat. Inveti ca nu asa se castiga respectul, oamenii te evita ca pe acei vanzatori cu privirea flamanda de a incheia un contract. Cand banul devine un scop in sine si te dezumanizeaza complet, este mai grav decat atunci cand, comiti atrocitati ca sa ai bani sa supravietuiesti? Legea junglei ma face sa imi doresc mai nou sa fiu respectata pentru ce sunt, nu pentru ce am, caci asa am invatat ca eu sunt tot ceea ce am.

Desfranarea.  Acum din zambet pufnesc in ras. Oh, ale tineretii valuri zbuciumate, curioase, tematoare, nesigure, dar teribiliste. Cred ca fiecare dintre noi ar putea scrie cel putin o carte despre toate experientele vremelnice. Element cheie al reusitei unei petreceri, al amuzamentului si distractiei, sexul  si conotatiile sale vand. Orice. Dar si curtezanele ori cei mai ravniti crai s-au plictisit la un moment dat. Daca ar fi sa vand as vrea in urmatorul sfert de secol sa vand feminitate nu frumusete de firma, atitudine eleganta nu scenete puerile, isterice ori plangacioase, cavalerism si nu grosolonie, branduri. Ce e interzis a fost comis, urmatoarea etapa, ma inspira sa regasesc frumusetea interioara din cioburile unor rani care te invata ca aproape tot se iarta, nimic nu se uita.

Invidia. Daca stau sa ma gandesc, asta cred ca va fi cel mai greu lucru la care poti renunta. Pentru ca iti raportezi viata la societate si alte modele ce ti-au fost alaturi. Original 100% in actiuni nu vei fi foarte des, insa vei vrea sa fii cel mai priceput la ceva. Ceva la care si altii se pricep. Ceva din care altii au mai mult. Nu vreau sa invidiez o viata mai buna, mai ales cand as putea gasi atatea alte vieti care sunt mai rele. Daca nu ajut pe altii, sa discern, dar sa nu judec.

Lacomia. Bunica avea o vorba “Mananci ca sa traiesti, nu traiesti ca sa mananci” si cam asa este. Excesele in mancare, bautura si nu numai, sunt cel ma usor de facut, de plictiseala sau fiecare cu motivatia lui, se poate incerca si ceva mai complicat, cum ar fi sa te controlezi. Sa iti afli limitele in ambele sensuri nu suna a un experiment asa de rau. Poate un pic de echilibru si timp pentru lucruri mai importante nu iti curata complet constiinta de excese, insa te ajuta “sa te ridici mai usor de sub mese” si sa “mergi inainte”.

Mania. Lucrurile nu ies cum vrem noi. De cele mai multe ori simti o ameliorare a lucrurilor, mai degraba daca ai arunca pe cineva printr-un geam. Insa asta ar baga pe multi in puscarie si pe altii in spitale de nebuni. A fi aprig la manie e considerat a fi o calitate comparativ cu a fi molau. Insa cand esti furios, impulsul distructiv de moment de cele mai multe ori strica relatii, vocifereaza cu ura subiectiva si face greseli regreabile. Alteori, un bici rezolva problema. Nu pot milita pentru o lume calma si pasnica pentru ca am parea toti drogati. Asa ca din punctul asta de vedere, ma bucur cand gasesc pe cineva care  ma completeaza.

Lenea. 10 pasi simpli in a invata sa fii lenes: 1......
Eh, unii acum ar spune ca nu prea suntem dusi la Biserica, ceea ce nu ar fi gresit. Insa noi traim dupa regulile noastre, nu dupa ale lor, imi soptesc in ureche generatiile actuale. Chiar si asa valorile mondiale se suprapun in puncte cheie. Timpul nu il dai inapoi, si ce am facut, nu poate fi desfacut, dar poti invata din experiente sa devii un om. Mai bun sau mai rau, pentru tine sau daca ai teluri inalte, poate si pentru o lume mai buna.

Pentru tara si popor, eu schimb putin acest decor
Nu caut o sfintire scurta, ci streg pretextele din burta.
Intorc macazul de pe acum, sa imi vad de al meu drum.
Nu e un plan, ca stim prea bine, cand iti propui nu prea te tine.
E asa o perspectiva, cu o nuanta colectiva, dupa ceva introspectiva a anilor de prin arhiva.


C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu